Melatonina creează dependență? Ce spun studiile

Poate te gândești: „nu vreau să iau nimic de adormit, mi-e frică să nu ajung să nu mai pot dormi fără”. Uite ce au găsit trei studii. La fiecare îți spunem și pe cine a urmărit.

O să mai pot dormi fără melatonină, dacă o iau mult timp?

Primul studiu, din 2007, a urmărit 170 de oameni de 55 de ani și peste, care dormeau prost. Timp de 3 săptămâni, unii au luat tableta de 2 mg, alții placebo. Placebo înseamnă o tabletă care arată la fel, dar nu are melatonină.

După ce oamenii s-au oprit din luat tableta, cercetătorii i-au mai urmărit o vreme. Nu au găsit sevraj, adică stări neplăcute care apar când te oprești. Oamenii nu au dormit nici mai prost decât înainte de studiu.¹

Îți trebuie tot mai multă melatonină ca să-ți facă efect?

Al doilea studiu a durat 6 luni și a fost publicat în 2010. A urmărit adulți între 18 și 80 de ani care dormeau prost. La cei în vârstă, cu tableta au adormit mai repede decât cu placebo. La cei care aveau puțină melatonină proprie, indiferent de vârstă, tableta n-a mers mai bine decât placebo. Autorii scriu că efectele care s-au văzut s-au păstrat pe toată durata, fără semne de obișnuință. Obișnuință înseamnă să-ți trebuiască tot mai mult pentru același efect.²

Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat tableta. Ea scrie despre un studiu de 6 luni cu 600 de oameni, poate chiar acesta. Efectul s-a văzut până la 3 luni. La 6 luni, studiul nu a mai arătat clar că tableta merge mai bine decât placebo.³

Deci nu s-au văzut semne că ar trebui tot mai mult. Dar nici nu e dovedit clar că efectul ține 6 luni.

Mai face corpul melatonină singur, dacă o iei?

Melatonina e un hormon pe care creierul tău îl face singur, seara, când se întunecă.⁵

Al treilea studiu a urmărit 244 de adulți între 20 și 80 de ani. Din ei, 36 au renunțat pe parcurs. Ceilalți au luat tableta între 6 și 12 luni, apoi s-au oprit. După oprire, nu au avut sevraj și nici alte efecte neplăcute. Iar corpul lor nu a făcut mai puțină melatonină.⁴

Studiul are o limită. Toți știau că iau melatonină și nu a existat un grup cu placebo. De aceea e o dovadă mai slabă decât primele două.

Dacă vrei să încerci melatonina, ce alegi?

Uită-te la două lucruri pe etichetă: câtă melatonină are o bucată și dacă are zahăr.

O doză mică. Uniunea Europeană a aprobat o frază despre melatonină și adormire, iar ea e legată de 1 mg, luat înainte de culcare.¹⁰ De ce nu mai mult? Într-un studiu pe oameni de peste 50 de ani, la 3 mg melatonina a rămas ridicată în sânge și după ce se făcuse ziuă.¹¹ La oamenii în vârstă, melatonina poate rămâne activă mai mult și poate da somnolență ziua.⁵ Adică, dacă iei o doză mare, te poți trezi buimac a doua zi.

Fără zahăr. La jeleuri, uită-te și dacă au zahăr. Într-un studiu pe 26 de adulți de 30–45 de ani, cei care au luat o parte mai mare din calorii din zahăr într-o zi au avut mai multe treziri scurte în noaptea următoare.¹² Studiul arată doar că cele două au apărut împreună.

SOMI are 1 mg de melatonină într-un jeleu și n-are deloc zahăr. Îl iei seara, cu 30–60 de minute înainte de culcare. Ia-l câteva seri la rând, la aceeași oră. Așa îți dai seama dacă te ajută. Vezi pachetul SOMI.

Iar dacă iei deja o pastilă de somn, nu schimba nimic singur. Vorbește întâi cu medicul.

Se poate lua melatonină pe termen lung?

Siguranța pe termen lung e puțin studiată. NCCIH, o instituție americană de sănătate, scrie că lipsesc informații despre siguranța melatoninei luate mult timp.⁵

Cele mai lungi studii de mai sus au durat un an. Tableta de 2 mg e aprobată pentru folosire pe termen scurt, de până la 13 săptămâni, adică cam 3 luni.³

Ce e cu studiul din 2025 despre melatonină și inimă?

În noiembrie 2025, la congresul Asociației Americane a Inimii, s-a prezentat un studiu despre melatonină și inimă. A apărut și în presă.

Cercetătorii s-au uitat în fișele medicale electronice ale unor adulți diagnosticați cu probleme cronice de somn. Baza de date e internațională. Include țări unde melatonina se dă doar cu rețetă, cum e Marea Britanie, și țări unde nu, cum sunt SUA. Cercetătorii nu știau din ce țară e fiecare pacient.

Au luat 65.414 oameni cărora li s-a prescris melatonină cel puțin o dată și care o luau de cel puțin un an. I-au comparat cu oameni asemănători, care nu aveau melatonină în fișă.⁹

În următorii 5 ani, cei cu melatonină au avut mai des insuficiență cardiacă. Au fost 4,6 din 100, față de 2,7 din 100 la ceilalți. Insuficiența cardiacă înseamnă că inima nu mai pompează destul sânge. Cei cu melatonină au fost și internați mai des pentru insuficiență cardiacă. Au murit mai des, din orice cauză: 7,8 din 100, față de 4,3 din 100.⁹

Studiul are câteva limite. Cele mai multe le spun chiar autorii și asociația:

• Arată că două lucruri apar împreună. Nu arată că melatonina e cauza.
• Nu se știa cât de grave erau problemele de somn și nici dacă oamenii aveau depresie sau anxietate. Autorul principal spune că astea pot avea legătură și cu folosirea melatoninei, și cu problemele de inimă. Adică un om care doarme foarte prost sau are depresie poate lua mai des melatonină. Și tot el poate avea mai des probleme cu inima.
• Cine a cumpărat melatonină fără rețetă nu apare în fișe. Oamenii ăștia au fost numărați în grupul fără melatonină.
• Comunicatul nu spune ce doză au luat oamenii.
• A fost doar prezentat la un congres, fără verificarea altor cercetători. Nu l-am găsit publicat ca studiu complet.

Autorii spun că e nevoie de mai multe studii despre melatonină și inimă.⁹

Noi te sfătuim: dacă iei melatonină în fiecare seară de multe luni și ai probleme cu inima, spune-i medicului tău.

Ce efecte adverse are melatonina?

În studii, efectele adverse au fost de obicei ușoare: durere de cap, amețeală, greață și somnolență.⁵

Cât de des apar? Un studiu din 2019 a pus la un loc 37 de studii, la adulți și la copii. Cele mai multe au durat cel mult 4 săptămâni. Somnolența în timpul zilei a apărut la cam 2 oameni din 100. Durerea de cap și amețeala au apărut la mai puțin de 1 om din 100. La mai puțin de 1 om din 100 a scăzut temperatura corpului.⁶

Alt studiu a pus la un loc 50 de studii în care melatonina a fost comparată cu altceva. În 26 dintre ele nu s-a găsit niciun efect advers clar. În 24 s-a găsit cel puțin unul, de obicei mic și trecător. Unele studii au văzut și schimbări ale tensiunii și ale pulsului. Autorii scriu și despre posibile interacțiuni cu medicamentele pentru tensiune.⁷

Iar în studiile mai lungi, efectele adverse au fost ușoare și cam la fel de dese ca la placebo.⁸

Melatonina poate da somnolență.^{3, 5} Dacă dimineața te simți somnoros, ai grijă la volan.

Scris de echipa SOMI · Actualizat pe 30 septembrie 2026 · Cum scriem